In alterarea alimentelor, rolul cel mai important revine bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Prin enzimele pe care le contin, aceste micro-organisme descompun substantele organice din alimente (proteinele, glucidele si grasimile), ceea ce confera alimentului insusiri organoleptice neplacute (miros, gust, culoare, consistenta) si chiar efecte toxice sau alergice.
Atat dezvoltarea micro-organismelor, cat si actiunea enzimelor, este maxima la temperaturi intre 30-40 grade Celsius. Cu cat temperatura de pastrare a alimentelor va fi mai scazuta, cu atat cauzele de alterare vor fi mai putin active. In afara micro-organismelor de alterare, se pot multiplica si micro-organisemele patogene (salmonele, stafilococi enterotoxici, colibacili, proteus, etc.)
Frigul este cea mai buna metoda de pastrare, deoarece mareste considerabil durata de pastrare a alimentelor. Fata de alte metode, precum uscare, afumare, sarare, murare, adaugarea unor substante conservante, frigul prezinta avantajul ca nu modifica nici compozitia alimentului natural sau prelucrat si nici insusirile lui organoleptice.
In mod optim, frigiderul ar trebui sa mentina o temperatura cuprinsa intre 0 si 5 grade Celsius. De multe ori, insa, limita superioara este depasita (pana la +8 / +10 grade Celsius), mai ales cand este supraincarcat si cand se deschide des. Prin urmare, temperatura nu mai este optima de pastrare.
Oricat de banale ar parea cele cateva reguli de pastrare a alimentelor si de folosire corecta a frigiderului, practica ne demonstreaza zilnic, prin numeroasele cazuri de imbolnaviri carora medicii le fac fata an de an, in sezonul cald, ca in multe familii nu sunt cunoscute si respectate.
Asadar, se pun la pastrat numai alimente proaspete si fara semne de alterare, pentru ca frigiderul nu corecteaza defectele produsului alterat. In plus, alimentul alterat poate contamina si imprima mirosuri celorlalte alimente din frigider.
Supraincarcarea frigiderului scade eficienta racirii. Este bine ca spatiul de pastrare sa fie compartimentat pentru a se evita contactul diferitelor tipuri de alimente. In special, trebuie evitat contactul alimentelor pregatite si tratate chimic cu alimentele neprelucrate.
Frigiderul trebuie dezghetat periodic pentru indepartarea stratului de gheata.
Cum congelezi mancarea?
Daca ai un preparat cumparat congelat sau rece si ai in gand sa-l pui la frigider sau congelator, fa-o repede. Nu astepta sa se incalzeasca lent pana la temperatura camerei, fiindca acesta este cel mai sigur mod de a permite bacteriilor sa se inmulteasca in mancarea respectiva. Pentru a raci o mancare rapid, trebuie s-o imparti in portii mici. Pune-o in containere etanse, special fabricate pentru frigider sau congelator si marcate ca atare. Cand vei dispune containerele in congelator, aranjeaza-la pe un singur rand si lasa putin loc intre ele, chiar daca ocupa mai mult spatiu. Aerul rece le va inconjura din toate partile si mancarea se va congela mai repede. Dupa ce au inghetat, le poti aseza unele peste altele, pentru a castiga loc de depozitare. Nu uita sa lasi putin spatiu in recipientele cu mancare lichida sau semi-lichida. Cand ingheata, lichidele isi maresc volumul.
Nu folosi folie de aluminiu in contact cu produse ce contin ingrediente acide, cum sunt rosiile. Acizii reactioneaza cu folia, conferind mancarii un gust ciudat. Este recomandabil sa invelesti mancare cu o folie de plastic si abia apoi s-o impachetezi in folie de aluminiu.
