Conform Australian Geographic Magazine, tea tree a fost una din Top 10 plante medicinale ale aborigenilor. Insusi folclorul aborigen sugereaza istoria lunga a acestei plante in randul bastinasilor.
Exista chiar o legenda cu o printesa care porneste intr-o calatorie printr-o padure salbatica si necunoscuta. Dar, odata ce inainta prin desimea padurii, printesa a inceput sa ingrijoreze, fiindu-i teama ca nu va reusi sa gaseasca drumul inapoi. Rugaciunile de ajutor, insa, au inceput sa dea roade. Pasii ei au fost insemnati de Divinitate cu seminte ce au dat nastere unor copaci inalti cu frunze alungite , care reflectau luna, luminandu-i drumul de intoarcere. In timp, acesti copaci au inflorit, iar locuitorii de pe coasta New South Wales au inceput sa descopere proprietatile de vindecare ale acestei plante. Ei au rupt frunzele si au folosit pulpa acestora pe rani, arsuri, muscaturi, dar au preparat si un ceai pentru raceli si inflamatii ale gatului.
In 1770, capitanul James Cook a navigat in jurul lumii si, in timpul calatoriei sale, a explorat coastele Australiei. Localnicii i-au facut cunostinta cu bautura fierbinte preparata din frunzele acestei plante. Inclusiv echipajul sau a baut din acest ceai, pentru a preveni scorbutul.
Se spune ca insusi James Cook a denumit aceasta planta „tea tree„.
In 1881, George, Duce de York si viitor rege al Angliei, a vizitat Sidney. In timpul calatoriei sale, acesta a plantat in gradina botanica din Sidney seminte de Melaleuca alternifolia, denumirea botanica a tea tree. Dupa 54 de ani, in timpul ceremoniei de incornonare ca rege, George al-V-lea a primit din partea guvernului australian un vas din sticla care continea ulei de tea tree din copacul pe care acesta il plantase cu multi ani in urma, pe cand avea 16 ani.
In 1934, Arthur Penfold, curator la Muzeul de Tehnologie din New South Wales a fost citat in Central Queensland Herald, afirmand, in baza unor cercetari realizate in perioada respectiva, ca a uleiul de tea tree este de 11-13 ori mai eficient in distrugerea germenilor decat acidul carbolic. Acesta a continuat spunand ca mirosul placut al uleiului tea trea, eficienta sa germicida si proprietatile neotravitoare promit o aplicare pe scara larga in industrie, dar si in medicina si terapie.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, guvernul australian a introdus in kit-urile de prim ajutor ale soldatilor si uleiul de tea tree, fiind considerat eficient in tratarea infectiilor fungice.
Proprietatile uleiului de tea tree
Tea tree este un ulei esential distilat din frunzele plantei Melaleuca alternifolia si contine peste 100 de componenti chimici, majoritatea monoterpeni, cel mai activ fiind terpinen-4-ol. Pentru a fi considerat 100% pur, nivelul de terpinen-4-ol trebuie sa se situeze intre 30-48%, iar procentul de cineol nu trebuie sa depaseasca 15%. Cu cat mai mare este procentul de terpinen-4-ol si cat mai mic cel de cineol, cu atat uleiul este mai bun.
Uleiul tea tree australian are efecte antiseptice, antibacteriene, antifungice, antiinflamatorii si antivirale.
Ulei de Tea Tree pentru infectiile fungice ale unghiilor de la picioare
Cercetarile au aratat ca uleiul tea tree a imbunatatit aspectul unghiilor si a redus simptomatologia infectiei la fel de eficient ca si clotrimazolul.
158 de atleti cu infectii fungice la degetele picioarelor au fost impartiti in 2 grupe, in mod aleator. Unei grupe li s-a administrat ulei de tea tree, iar celeilalte o substanta cu efect placebo. La 68% dintre atletii carora li s-a administrat ulei tea tree s-a observat o imbunatatire a starii, in timp ce pentru al doilea grup la doar 39% s-a constantat o imbunatatire. Studiul mai mentioneaza si faptul ca 4 atleti dintre cei carora li s-a administrat ulei de tea tree au dezvoltat dermatita, care a fost eliminata odata cu oprirea medicatiei.
Tea Tree omoara bacteriile orale
Un studiu a comparat activitatea antimicrobiana a uleiului tea tree, a usturoiului si a chlorhexidinei pe 13 participanti. Celor carora li s-a administrat chlorhexidina si usturoi au prezentat o activitate antimicrobiana impotriva streptococilor, dar nu si a altor tipuri de germeni. Uleiul de tea tree, insa, a avut activitate si impotriva altor microorganisme. Autorii studiului au concluzionat ca uleiul de tea tree poate fi o alternativa la chlorhexidina in igiena orala.
Tea Tree pentru acnee
Uleiul de tea tree cu o concentratie de 5% poate fi eficient in tratarea acneei. El actioneaza mai lent decat benzoyl peroxide, dar nu irita tenul. Cu toate acestea, trebuie sa aveti recomandarea unui specialist, deoarece utilizat in doze nepotrivite, poate avea efecte secundare, asa cum se intampla in cazul tuturor uleiurilor esentiale. Nu exista „miracole„, altfel am fi fost cu totii niste „frumosi si sanatosi„.
Intr-un raport al guvernului australian, publicat in 2010, se sugereaza rolul pozitiv al uleiului tea tree in viitoarele tratamente impotriva cancerului de piele. Studiile in vitro arata efectul antitumoral si potentialul de distrugere al celulelor canceroase.
American Cancer Society atrage atentia asupra faptului ca uleiul de tea tree nu trebuie inghitit, el fiind toxic. Acesta se utilizeaza extern. Persoanele alergice la Myrtaceae – eucalipt, guava, cuisoare- pot avea reactii alergice si la tea tree. De asemenea, trebuie evitat contactul cu ochii, nasul si alte zone sensibile.
Asadar, inainte de a utiliza tea tree, asigurati-va ca doza este potrivita si ca aveti confirmarea unui medic.